film

Dependenta Morometilor de Facebook

Pe 28 martie a avut loc cea de-a 10-a ediție a Galei Gopo, în cadrul căreia se decernează cele mai importante premii din industria cinematografică românească. Filmul Aferim! a plecat acasă cu cele mai multe statuete Gopo (13 la număr). Dar găsiți toată lista cu toți câștigătorii pe site-ul lor. 😛

Eu vreau să vă arăt o parodie la celebrul film Moromeții, care a fost prezentată în cadrul Galei. Poate ați văzut-o pe Facebook deja sau poate că nu. Sub titulatura de Moromeții în goana după Like-uri  sau când Facebook-ul cucerește Siliștea-Gumești, parodia prezintă cu acuratețe ce a făcut Facebook-ul din oameni. Rețeua de socializare a ajuns să fie folosită din ce în ce mai mult și de oamenii de la sate (campania celor de la Vodafone cu Ghiță Ciobanul fiind doar un exemplu în acest sens), iar idea de a prezenta o zi din viața Moromeților a fost bine gândită.

Mie mi-a plăcut mult. 😀

 

Lista completa a nominalizarilor la Globurile de Aur 2016

globurile_de_aur_2016

Hollywood Foreign Press Association a dezvăluit ieri nominalizările la Globurile de Aur din 2016. Drama „Carol” are cele mai multe nominalizări (5 la număr), urmată de „The Big Short”, „The Revenant” şi „Steve Jobs” (fiecare cu câte 4). Multe seriale noi se numără printre preferaţi: „Mr. Robot”, „Mozart in the Jungle”, „Casual” şi „Outlander”.

Iată lista cu cei aflaţi în competiţie pentru o statuie în cadrul celei de-a 73-a ediţii ce va avea loc pe 10 ianuarie, în Beverly Hills:

Categoria FILM:

CEL MAI BUN FILM (DRAMĂ)

Carol
Mad Max: Fury Road
The Revenant
Room
Spotlight
(mai mult…)

Rataciti in Ikea

Ce faci când te-ai rătăcit într-un magazin Ikea? Aceasta este întrebarea.

Video-ul de mai jos este o parodie după „Gravity”, ultimul film semnat Alfonso Cuarón, apărut în această toamnă pe marile ecrane. Se pare că persoanele din ţările nordice nu vor să ceară ajutor de la cei din jur atunci când sunt în dificultate şi preferă să vorbească la telefon până li se termină bateria şi să se panicheze.

Filmuleţul este amuzant mai ales pentru cei care au văzut „Gravity”, însă ce ziceţi? Poate aduce negativism asupra magazinelor Ikea? Ar fi interesant de văzut cum ar răspunde compania la această parodie. 😛

Trailer Gravity:

 

Tentatiile placute ale vremurilor noastre

Tăcută, atinsă de trecerea anilor, vinovată de atâtea amintiri, stă într-o permanentă aşteptare. De fiecare dată când mă uit la maşina de cusut a bunicii, o mulţime de momente frumoase îmi invadează mintea. Acum este a mea, a familiei mele. În urmă cu 5 ani încă îi amintea bunicii cât de important este să faci în viaţă ceea ce îţi place.

Bunica a fost croitoreasă. Eu aşa o ştiu pe ea, deoarece asta a făcut cu plăcere de când a fost pensionată pe caz de boală, cu câţiva ani înainte să mă nasc eu. Trebuia cumva să mai câştige nişte bănuţi în afara pensiei, astfel că a luat în serios treaba şi, în scurt timp, avea o listă serioasă de cliente.

Zgomotul pe care îl făcea maşina atunci când ea cosea mi-a rămas întipărit adânc în minte. Parcă o văd şi acum. Stătea pe scaunul ei preferat, concentrată asupra materialului, atentă să ţină cusătura dreaptă, să urmeze tiparul şi linia materialului, să facă îndoiturile perfecte. Maşina de cusut Singer a fost fabricată în 1950. Destui ani s-au scurs de atunci, însă merge şi acum. Au adus-o ai mei la bloc şi mai meşteresc eu la ea câte ceva. Regret că nu am învăţat mai multe de la bunica pe vremea când trăia, referitor la croitorie. O vedeam cum îngrijeşte maşina de cusut în fiecare săptămână. La fel cum pentru ea era o dependenţă croitoria, la fel şi pentru mine era să o privesc la treabă. Când era mai tânără, îi era uşor să facă asta toată ziua. De la fuste, la costume, bunica avea mult de lucru pentru vecinele din cartier, pentru prietene. Acestea veneau la ea pentru că era bună în ceea ce făcea, pentru că era o persoană minunată cu care să stai de vorbă.

Până la vârsta de 7 ani am locuit împreună cu ea. Eram fascinată de transformarea pe care o sufereau materialele aduse de prietenele ei. Când cosea, eram lângă maşină şi priveam cu emoţie şi curiozitate de copil întregul proces. Eram mică, nu aveam cum învăţa să trag la maşină, pentru că era greu. Mă mai lăsa câteodată să trag uşor de material în urma cusăturii. Era şi asta o bucurie mare pentru mine.

După ce ne-am mutat la bloc, în fiecare vacanţă eu şi cu sora mea ne mutam la ea şi aveam parte din nou de „drogul” meu: acela de a o urmări pe bunica lucrând la maşină.  O consideram magie. Cât stăteam la ea în vacanţele de vară, nu trecea zi în care să nu treacă câte o persoană pentru o probă sau pentru produsele finale. A cusut până în ultimul moment. La 80 de ani încă mai făcea câte o modificare sau lucruri mărunte. Nu mai avea răbdare, nu mai putea sta pe scaun mult timp, însă această activitate îi plăcea, la asta se pricepea cel mai bine, avea mica ei tentaţie, în sensul bun.

Am citit recent o recenzie referitoare la filmul „Thanks for sharing” (Tentaţii (i)rezistibile, tradus în limba română), care prezintă viaţa a trei bărbaţi dependenţi de sex. Respectiva comedie pune accentul pe conceptul de ajutorare reciprocă, pe sprijinul primit atât din partea rudelor şi a prietenilor, cât şi din partea celorlalţi colegi din programul de reabilitare. Dacă cei trei au realizat că au nevoie de ajutor şi îl cer, acest lucru nu este de ajuns. Trebuie să fie ajutaţi pentru a trece peste tentaţii, trebuie să fie motivaţi, încurajaţi pentru a putea lupta cu acea dependenţă.

Bunica era dependentă de croitorie. Nu pot asocia însă dependenţa/pasiunea ei cu termenul şi situaţiile la care face referire filmul. Fie că abuzează de sex, de alcool, de droguri, fie că sunt dependenţi de muncă, de cumpărături sau de medicamente, persoanele în această situaţie sunt neputincioase, nefericite, trec prin dureri, astfel că folosesc ce au la îndemână pentru a deveni fericiţi la rândul lor. Nu aceasta este însă soluţia de a obţine plăcere, iar filmul este un bun exemplu pentru cei care se luptă cu tentaţii negative.

Povestea mea nu este wow, nu vine cu nimic inedit şi senzaţional, însă nu este altceva decât realitatea, o parte din viaţă fără înflorituri. Noi am învăţat de mici să preţuim lucrurile mărunte pe care le faci cu plăcere, pentru că în ele stă tot farmecul. Iar pasiunea te face să trăieşti prin ea.

Suntem dependenţi(te) cu toţii. De câte ceva. Chiar dacă nu ne dăm seama de acest lucru mereu. Fiecare persoană are pasiuni cărora le dedică timpul liber, puţin sau mult, ca hobby sau ca job. Ne confruntăm cu tentaţii cărora le facem faţă sau nu, astfel că orice activitate poate deveni un „drog”, mai ales atunci când ea devine „pasiune”.

Articol scris pentru SuperBlog 2013.

Sursă imagine.

Filme cu si despre PR, marketing si publicitate (2)

Să continuăm cu lista de filme despre PR, publicitate şi marketing începută într-un articol trecut.  Săptămâna aceasta am ales următoarele ecranizări:

9. Chicago – 2002

Un musical câştigător la Oscar, un Richard Gere ce joacă rolul de PR Manager pentru două cântăreţe aflate la un pas de închisoare, un oraş de legendă.

 

 

10. We bought a Zoo – 2011 

Bazat pe fapte reale, filmul prezintă lupta unui tată care doreşte să înceapă o nouă viaţă după moartea soţiei. Casa pe care o cumpără vine la pachet cu o grădină zoologică. Curând, apar probleme de natură financiară pe care acesta încearcă să le rezolve cu ajutorul angajaţilor grădinii zoo.

11. Jersey Girl – 2004  

Ollie Trinkie se bucură de succes atât pe plan profesional, în publicitate, cât şi pe plan personal. Însă, după ce soţia sa moare acesta este nevoit să devină un tată responsabil, ce trebuie să găsească un echilibru între jobul iubit şi Gertie, fetiţa sa.

12. Man of the Year – 2006

Un studiu de caz despre o campanie politică de succes.  Un film ce dărâmă stereotipul politicianului serios. Robin Williams dă viaţă unui personaj ce evită speech-urile monotone, plictisitoare şi le transformă în ahow-uri amuzante.

13. The Devil wears Prada – 2006

Deşi pare un film menit fashionistelor, această ecranizare aduce în prim-plan realitatea din interiorul redacţiei unei reviste glossy de modă. Nu totul este atât de roz cum pare din exterior. Filmul dezvăluie secrete din industrie odată cu evenimentele pe care le trăieşte personajul principal, o tânără angajată ce nu are nicio legătură cu moda, interpretată de Anne Hathaway.

14. Crazy people – 1990

Arogantul Dudley Moore lucrează în advertising. Atinge, însă, o perioadă în care duce lipsă de idei măreţe. Ultimul slogan, „Volvos, Yes they are boxy, but they’re safe”, îl trimite direct într-o instituţie psihiatrică. Ajuns acolo, Dudley îşi găseşte inspiraţia la ceilalţi pacienţi, iar noile reclame ating succesul.

15. Bliss – 1985

Când Harry Joy, ad executive, suferă un atac de cord, acesta se trezeşte doar să descopere că reclamele lui omoară oameni. Lucrurile în viaţă, la fel ca şi cele din reclame, nu sunt întotdeauna ceea ce par, iar Harry descoperă cu durere acest fapt.

16. How to Get Ahead in Advertising – 1989

Două capete sunt mai bune decât unul singur. Vă sună cunoscut, nu? Obsedat să creeze sloganul perfect pentru o cremă acneică revoluţionară, Dennis Bagley descoperă acest lucru pe pielea lui. La propriu.

Vizionare plăcută! 😀