Să facem să fie bine!

Sa fim cu totii buni! #colectiv

Era puţin trecut de ora 00.00. Un breaking news despre o explozie într-un club din Bucureşti mi-a atras atenţia pe Facebook. Am văzut apoi că Alina întrebase gaşca de prieteni din capitală dacă sunt ok. În momentul următor, i-am trimis mesaj Andreei, să văd ce face. Nu mi-a răspuns. Am sunat-o. Mi-a dat ocupat şi am ştiut că e ok, că dormea, că nu era în oraş. Ştii sentimentul ăla când ţi se ia o piatră de pe inimă şi respiri uşurat? Ei bine, ăla e!

După jumătate de oră, televiziunile erau la faţa locului şi relatau ce s-a întâmplat. Imaginile cu medicii care resuscitau tineri erau de coşmar. Ca de obicei, mass-media apucă de un nou subiect cu dinţii şi îl despică pe toate părţile, fără să cenzureze astfel de imagini din respect pentru familiile victimelor. Toţi se întreceau în bilanţuri ale numărului real de morţi şi răniţi, în relatări ale martorilor, în zvonuri şi muzică de înmormântare. Mi s-a făcut silă deşi până acum ar trebui să fiu obişnuită cu aşa ceva.

Şi, mai silă decât toate astea la un loc, mi s-a făcut din cauza răutăţii oamenilor. Mai bine zis, de răutatea, nepăsarea şi ipocrizia tipului de român cârcotaş şi miserupist care îşi permite să facă glume cu privire la orice tragedie. Pe pagina evenimentului au apărut rapid postări şi comentarii ale multor indivizi care spuneau ba că de vină e Halloween-ul, ba că de vină sunt tinerii care merg în cluburi (aka boschetari şi drogaţi), ba că de vină sunt tot cei tineri pentru că invocă diavolul şi merg la concerte de satanişti şi câte şi mai câte. Doamne, pe ce lume trăim şi, mai ales, ce fel de oameni sunt în ea?

Nu pot să-mi imaginez ce e în sufletul părinţilor care îşi caută copiii sau în sufletul prietenilor care au pe cineva în spital la terapie intensivă. Mi se face pielea de găină când văd pozele celor dispăruţi, căutaţi prin spitale de familii. Mă apucă apoi o tristeţe şi mai mare când apar specimene care spun că „aşa vă trebuie pentru că invocati diavolul”. Da, asemenea oameni există printre noi şi se vede că nu s-au confruntat niciodată cu astfel de tragedii. De ce nu putem să fim cu toţii buni?

Cateva vorbe am avut de zis. Mi-aş dori să nu se mai comenteze cu atâta lipsă de bun simţ şi să se întrebe în schimb: unde pot dona sânge?

colectiv

Dumnezeu să-i odihnească!

Anunțuri

Cat te costa sa spui „Cu placere” si „Multumesc”?

Nimic. Chiar nimic. Nu te costă nimic să arăţi că ai cei 7 ani de acasă.

Dacă eu îi spun „Mulţumesc” vânzătoarei de la magazin, iar ea bagă banii în casă sictirită şi nu zice nimic, să îi mai calc pragul a doua oară?

Am intrat ieri într-un magazin naturist. Am văzut că farmacista era plictisită şi dorea să scape repede de clientul din faţă. Eu ştiam exact ce vreau să cumpăr, aşa că am scutit-o de un dialog mai lung cu privire la probleme, remedii etc. La sfârşit, i-am mulţumit şi i-am urat o zi plăcută. Ea – niciun cuvânt. Nici persoana de dinainte nu s-a ales cu vreo politeţe din partea ei.

Poate sunt eu prea pretenţioasă, dar dacă ai bun simţ, răspunde-i şi tu persoanei ce ţi-a mulţumit, pentru că aşa este frumos. Poate ai o zi proastă. Cu toţii avem. Nu o arăta în faţa clienţilor, cu atât mai puţin nu îţi exterioriza năduful asupra lor. O parte din ei nu vor mai apela la serviciile firmei pentru care lucrezi.

Dacă eşti angajator, instruieşte-i pe angajaţi să fie respectuoşi, politicoşi şi cu bun simţ mereu. Vânzarea reprezintă o parte importantă din marketing-ul realizat pentru brand, iar imaginea companiei poate avea mult de pierdut din cauza atitudinii lor. Un client pierdut, rămâne pierdut.

Nu spun că toţi lucrătorii comerciali sunt aşa. De multe ori, unii mi-au oferit o stare mai bună şi am ieşit zâmbind din magazin. Este însă frumos să spui „Mulţumesc” şi „Cu plăcere” mereu.

cat_te_costa_sa_spui_cu placere_si_multumesc

Hai, că se poate! 🙂

sursa foto: pinterest.com

Obtine implinire in viata personala si profesionala! Participa la conferinta „Unleash the Power Within”.

Recomandarea saptamanii pentru tine este un eveniment ce va avea loc pe data de 18 Octombrie 2014, in Bucuresti, la Rin Grand Hotel, un eveniment la care ai posibilitatea sa iti invingi fricile, sa iti optimizezi viata, sa cunosti oameni interesanti, pasionati, cu ambitii, sa obtii performanta. Vei avea ocazia sa gasesti energia necesara pentru a-ti imbunatati viata prin resurse puse la dispozitie de cel mai important organizator de evenimente de profil din lume.

Conferinta Putere Nemarginita” este singurul eveniment din Romania bazat pe formula Unleash the Power Within” creata de Anthony Robbins, unul dintre cei mai importanti life-coach din lume.

L-am vazut prima oara pe Anthony Robbins in comedia „Shallow Hal” (cu Gwyneth Paltrow si Jack Black in rolurile principale). Am mai auzit de el in facultate cand am inceput sa particip la diverse evenimente de dezvoltare personala in care era mentionat.

Participa la conferinta “Unleash the Power Within”

Cine va fi speakerul acestei conferinte? Unul din membrii Anthony Robbins Team EuropeAsel Sydykova, speaker si trainer international, parte din Anthony Robbins Team Europe, Business Development Executive @Success Resources si founder al Coaching Academy of Succes din Londra.

Ce vei afla de la Asel Sydykova?

– Cum obtii rezultatele maxime cu minim de efort.
– Cum iti descoperi adevaratele pasiuni.
– Cum obtii motivare continua si cresti increderea in sine in acelasi timp.
– Cum iti setezi obiective mari si unde gasesti resursele sa le atingi.

Participa la conferinta „Unleash the Power Within” 2
Cui i se adreseaza?
– Persoanelor dornice de imbunatatirea calitatii vietii,
– Persoanelor care doresc sa traiasca constient, care doresc sa obtina controlul, celor in cautare de inspiratie,
– Persoanelor in cautare de rezultate vizibile si rapide.

Publicul variaza de la studenti pana la antreprenori de top, incluzand persoane care lucreaza in retail, vanzari, negocieri, management, consultanta, coaching, training.

Cum te poti inscrie la eveniment?

Intrarea la conferinta se face pe baza de bilet. Inscrie-te la eveniment si poti beneficia de oferte unice si discounturi semnificative. In plus, poti castiga zeci de premii puse la bataie in ziua conferintei.

Preturile sunt urmatoarele:
Bilet Silver: 45 euro (include: bilet, coffee-break, mapa participantului)
Bilet Gold: 59 euro (include: bilet, coffee-break, mapa participantului, cartea „Putere Nemarginita” de Anthony Robbins, middle seats)
Bilet Platinum: 99 euro (include: bilet, coffee-break, mapa participantului, cartea „Putere Nemarginita” de Anthony Robbins, front seats + cina cu Asel si echipa Impact Events in Centrul Vechi al Bucurestiului)

Acceseaza urmatorul link: http://goo.gl/9YaGMf, completeaza formularul, introdu codul de inscriere “PUTERE” in campul destinat acestuia si gata. Pregateste-te pentru schimbare! 🙂

Mai multe despre conferinta pe: http://impact-events.ro/conferinta-putere-nemarginita.

Participa la conferinta „Unleash the Power Within” 1

***

Evenimentul este creat de Impact Events si sustinut de Succes Resources, cel mai mare organizator de evenimente de profil din lume, gadza pentru evenimente la care au participat Donald Trump, Bill Clinton, Richard Branson, Robert Kyiosaki, Blair Singer, Nick Vujici si multe alte nume celebre.
 

Obtine implinire in viata personala, profesionala si spirituala in cel mai scurt timp! Resursele sunt deja in interiorul tau!

 

Sursa foto1, foto2, foto3.

 

3 pisoiasi simpatici au nevoie de stapani. Anunt valabil pentru orasul Brasov.

Cei 3 pisoi nastrusnici din poze cauta stapani iubitori. Mai au 2 fratiori, insa ei au fost norocosi si sunt deja adoptati.

Pisoii au 6 saptamani si sunt curiosi tare de lumea inconjuratoare.

Pisoi de adoptat Brasov 1

Pisoi de adoptat Brasov 2

 

Pisoi de adoptat Brasov 3

 

Pisoi de adoptat Brasov 4
Daca stii pe cineva care isi doreste mult o pisica sau daca iti sunt si tie simpatici, ajuta-ma cu transmiterea acestui anunt mai departe.

Iti multumesc anticipat.

„Din partea mea, poţi să-ţi faci şi autopsia pe banii tăi.”

Aşa am fost eu tratată de un medic la un consult azi. Aşa sunt trataţi pacienţii în a noastră Românie.

Dar să o luăm cu începutul.

Am răcit ceva mai tare decât de obicei în urmă cu o săptămână şi m-am ales şi cu o inflamaţie a amigdalelor. Am mers la ORL la Mârzescu să văd care e treaba cu gâtul meu, ce tratament să urmez pentru a fi totul ok. M-au expediat la Infecţioase, deşi ajunsă acolo la camera de gardă, am aflat că şi cei de la Mârzescu îmi puteau prescrie un tratament cu antibiotic, fără să mă mai pună pe drumuri, pentru că nu era atât de gravă situaţia.

Bun. Am urmat tratamentul cu antibiotice şi alte nebunii naturiste  (tinctură de propolis, gargară cu muşeţel etc.). După cele 7 zile, gâtul mi-era mai ok, nu mă mai durea la înghiţire, dar voiam să fiu sigură că amigdalele sunt mai bine, astfel că am mai mers la un consult la ORL. Tot la Mârzescu pentru că era aproape de medicul de familie şi pentru că nu mă puteam duce iar la Infecţioase fără să fie ceva grav.

Acolo, avea program de consultaţii Marceanu Luigi. Doctoriţa la care fusesem prima oară nu era atunci şi am zis că, dacă tot sunt acolo, să intru la celălalt.

Nu îl numesc doctor pentru că nu merită. Cu o atitudine de genul „alt pacient care mă deranjează în timpul programului”, individul a început prin a mă face „cucoană” pentru că nu mi-am dat eşarfa de la gât jos mai repede. Cum mi-am putut permite oare să fiu atât de comodă? Când l-am întrebat dacă ar fi cazul să îmi fac un exudat faringian pentru a vedea dacă nu am o infecţie cu un streptococ (îmi zisese medicul de la Infecţioase că ar fi util unul după ce termin tratamentul cu antibiotice), mi-a replicat ofensat: „cucoană, din partea mea poţi face exudatul pe banii tăi. Poţi face şi autopsia pe banii tăi”.

După acest individ, ar trebui să îmi fie ruşine că mă preocupă sănătatea mea, că vreau să ştiu mai multe informaţii despre ce ar fi putut cauza inflamarea amigdalelor, că l-am deranjat din timpul în care nu făcea nimic (nu erau pacienţi la uşă; ar fi trebuit să îmi dau seama de ce nu e prea căutat) până la ora 14.

Mi-e groază de bătrânii care, neavând bani, trebuie să îndure mitocănismele şi atitudinea de cel mai deştept om în viaţă, pentru că nu pot merge la o clinică privată, la un medic care să le răspundă la orice fel de întrebări, cu înţelegere. Nu îi ceream lui să îmi dea o trimitere pentru acea analiză, dar s-a comportat ca şi când ar fi plătit din banii lui pentru ea. Cum mi-am permis? Cum oare? Nu ar fi trebuit să mă intereseze şi alte detalii, pentru că el nu avea chef de explicaţii.

Poate că aş fi trecut peste aroganţă, dar mitocănia nu o suport.

Dacă aveţi posibilităţi financiare, sfatul meu ar fi să mergeţi la doctori care vă tratează aşa cum trebuie, deşi percep un anumit cost pentru consultaţie. Lăsaţi biletele de trimitere de la medicul de familie şi policlinicile jenante pentru că asta se întâmplă pe acolo din nefericire. Şi evitaţi-l pe individul mitocan numit mai sus.

Voteaza si tu proiectul „Cartea nu are varsta”

În era smartphone-urilor, a tabletelor de ultimă generaţie, a reţelelor de socializare, până şi a vplay-ului, cărţile pălesc în rândul tinerilor. 41% dintre adolescenţii români de 15 ani citesc şi scriu cu dificultate, peste jumătate dintre români nu au citit nicio carte în 2012, iar interesul pentru citit, mai ales în rândul adolescenţilor, este foarte scăzut.

Pentru a le trezi tinerilor apetitul pentru cărţi, Asociaţia Devision a propus un proiect de conştientizare a faptului că educaţia din familie este esenţială, că bunicii şi părinţii pot cultiva, de la vârste fragede, plăcerea pentru citit a copiilor. „Cartea nu are vârstă” se numeşte proiectul şi a fost înscris în competiţia Idei în Ţara lui Andrei.

Prin proiectul „Cartea nu are vârstă” se doreşte organizarea unei serii de acţiuni neconvenţionale pentru copii, adolescenţi, dar şi părinţi şi bunici: lecturi publice în locuri neconvenţionale, întâlniri cu vedete care pot constitui modele pentru adolescenţi, concursuri organizate în şcoli şi grădiniţe, ateliere de citit poveşti cu copii şi părinţi. Toate acestea au rolul de a crea cadrul potrivit pentru creşterea interesului pentru citit în rîndul copiilor şi adolescenţilor.

Voteaza si tu proiectul „Cartea nu are varsta”

„Asociaţia noastră intenţionează să tranforme proiectul într-o campanie anuală care să aibă ca scop implicarea elevilor în acţiuni care să crească interesul celor de vârsta lor pentru citit. Astfel, prin implicarea elevilor şi şcolilor, proiectul poate continua şi în anii viitori, întrucât cadrele didactice derulează constant activităţi extraşcolare cu elevii.”

Publicul este cel care are ultimul cuvânt în materie de câştigător, astfel că proiectul „Cartea nu are vârstă” poate fi votat până în data de 31 octombrie 2013.

Haideţi să facem tinerii să citească mai mult. 🙂

Sursa foto.

 

Ce spune poza din CV despre tine

La locul de muncă, o mai ajut pe colega mea de la Resurse Umane să sorteze CV-uri şi să le introducă în baza de date a companiei. Activităţi de HR pe care le învăţ de la ea pentru că sunt utile şi pentru că sunt curioasă faţă de cum trebuie să decurgă procesul de recrutare şi de selecţie ideal.

 Ca specialist în resurse umane, faci cunoştinţă cu foarte multe persoane, afli şi vezi o sumedenie de lucruri despre oameni. Câteodată prea multe însă, fără să vrei, fără să fie nevoie. Responsabilul de HR nu trebuie să vadă în poza ataşată CV-ului că respectivului candidat îi place să petreacă în club alături de prieteni, să mănânce la fast-food, că are o cameră dezordonată sau că adoră să îşi facă poze în oglindă. Da, am întâlnit şi astfel de poze în CV-uri, iar sentimentul nu este unul plăcut.

Ce spune poza din CV despre tine

Dacă nu aveţi o poză simplă, de tip buletin, pe care să o inseraţi în CV, lăsaţi-l mai bine fără. Dacă angajatorul cere musai una, atunci acordaţi 10 minute din timpul dumneavoastră pentru a vă face una profi. Deşi unii specialişti consideră că sunt şanse mai mari ca persoanele care trimit CV-uri cu poză să fie chemate la interviu, colega mea pune un accent mare pe experienţa şi pe studiile candidatului. Acesta din urmă va fi intervievat pentru cunoştinţele sale, nu pentru cum arată.

Keep it simple, deoarece specialistul în resurse umane nu poate lua în serios o persoană care ataşează CV-ului o poză la oglinzi, din recent arsul Kasho. Prima impresie contează mereu!

Sursa foto.

„Pe care” sau „Care”?

 De fiecare dată când cineva profanează limba română vreau să fac asta.

Cel mai frecvent caz întâlnit: cel din titlu, eterna omitere a prepoziţiei „pe” de lângă pronumele relativ „care”. Dar pentru că niciodată nu ne-a plăcut teoria, nu-i aşa?, hai să demonstrez simplu:

Cartea care era expusă în vitrină mi-a atras atenţia.

Cartea pe care mi-a împrumutat-o a fost interesantă.

Greşit: Cartea care mi-a împrumutat-o a fost interesantă.

Maşina care stătea la semafor era albastră.

Maşina pe care am cumpărat-o era albastră.

Greşit: Maşina care am cumpărat-o era albastră.

În concluzie:

Dacă „maşina”/„cartea” este subiectul propoziţiei (răspunde la întrebările cine? ce?), atunci corect este să spunem „care”.

Dacă „maşina”/„cartea” este complementul direct al propoziţiei (răspunde la întrebările pe cine? ce?), corect este să spunem „pe care”.

„Pe care” sau „Care”

Sursa foto.